Ghid / 22 noiembrie 2026
Cum verifici dacă site-ul firmei este sigur: lista de 15 minute
În vreun sfert de oră poți afla singur dacă site-ul firmei stă bine la capitolele de bază: HTTPS, versiuni actualizate, conturi de administrare protejate, copii de siguranță și email protejat. Ce nu se vede din afară, de exemplu vulnerabilitățile reale ale aplicației, afli doar printr-un audit.
Pe scurt: parcurge lista de mai jos, rulează verificarea gratuită a site-ului pentru semnalele publice și notează tot ce nu știi sigur. Fiecare „nu știu” e un subiect de discutat cu furnizorul IT. Dacă site-ul păstrează date ale clienților, comenzi sau conturi, o listă de verificare nu e suficientă. Atunci are sens un audit care dovedește ce problemă e reală și ce nu.
Lista de verificare pentru proprietarul firmei
Pentru majoritatea punctelor nu ai nevoie de cunoștințe tehnice. Unele întrebări le pui firmei care ți-a făcut site-ul sau celei care îl găzduiește.
- HTTPS și certificatul. Deschide site-ul în browser și uită-te dacă adresa începe cu https:// și dacă browserul nu afișează niciun avertisment. Întreabă cine se ocupă de reînnoirea certificatului și dacă reînnoirea se face automat.
- Redirecționarea de la http la https. Scrie adresa cu http:// în față. Site-ul ar trebui să te ducă singur pe versiunea https://. Dacă rămâi pe http://, datele trimise prin formulare pot circula necriptate.
- Pagina de administrare. Încearcă adresele obișnuite ale platformei, de exemplu /wp-admin pentru WordPress. Dacă pagina de autentificare se deschide pentru oricine de pe internet, întreabă dacă accesul poate fi restrâns sau măcar protejat cu verificare în doi pași.
- Versiunea platformei și a modulelor. Cere lista: pe ce platformă e făcut site-ul, ce versiune are, ce teme și module (plugin-uri) are instalate și când au fost actualizate ultima dată. Modulele pe care autorul nu le mai actualizează sunt un risc, chiar dacă par să meargă.
- Cine are cont de administrator. Cere lista conturilor cu drepturi de administrare. Fiecare persoană ar trebui să aibă propriul cont, foștii angajați și colaboratori nu ar mai trebui să apară, iar fiecare cont ar trebui să aibă pornită verificarea în doi pași (2FA).
- Copiile de siguranță și testul de restaurare. Întreabă unde se păstrează copiile site-ului și ale bazei de date, cât de des se fac și când a fost restaurată ultima dată una, ca test. O copie pe care nu a încercat-o nimeni niciodată e o presupunere, nu o garanție.
- SPF și DMARC pentru email. Aceste înregistrări DNS le spun serverelor de email cine are voie să trimită mesaje în numele domeniului și ce să facă cu mesajele false. Fără ele, oricine poate trimite facturi false care par să vină de la firma ta.
- Site-uri și subdomenii uitate. Gândește-te la site-uri vechi de campanie, magazine de test, pagini de concurs sau versiuni de probă de tipul test.firma.ro. De multe ori rămân online, neactualizate, și pot deveni o cale de intrare.
- Conturile angajaților în scurgeri de date. Adresele de email ale firmei apar uneori în baze de date furate de la alte servicii. Întreabă dacă a verificat cineva asta și dacă angajații folosesc aceeași parolă în mai multe locuri.
Ce arată verificarea gratuită
Verificarea gratuită citește doar semnale publice, aceleași pe care le vede orice browser, plus înregistrările DNS publice. Acoperă punctele 1, 2 și 7 din listă:
- dacă certificatul e valid, când expiră și dacă http:// duce la https://;
- ce antete de securitate lipsesc și dacă serverul își afișează versiunile de software;
- SPF, DMARC și DKIM la numele de selector obișnuite, plus MX și CAA.
Folosește-o doar pentru domeniile firmei tale sau pentru cele pe care ai voie să le verifici. Domeniul verificat nu îl păstrăm.
Ce nu poți vedea dacă verifici singur
Lista de mai sus îți spune dacă igiena de bază e în regulă. Nu îți spune dacă cineva poate intra efectiv. Câteva lucruri care nu se văd fără testare:
- greșeli în codul site-ului sau al aplicației web, exact cele pe care atacatorii le încearcă primele;
- fișiere de configurare, copii ale bazei de date sau dosare de lucru ale dezvoltatorului lăsate la vedere pe server;
- chei și parole rămase în JavaScript-ul site-ului sau în depozite publice de cod;
- servicii pornite pe server pe alte porturi decât cele ale site-ului;
- subdomenii care trimit spre un serviciu pe care nu îl mai folosești și pe care l-ar putea prelua altcineva;
- care dintre vulnerabilitățile publicate te afectează cu adevărat și care sunt exploatate activ chiar acum.
Scanare automată sau audit cu dovezi
O scanare automată de vulnerabilități e utilă ca prim pas, dar are limite clare. Diferența de fond e între „posibil” și „dovedit”.
| Scanare automată | Audit cu dovezi | |
|---|---|---|
| Ce primești | O listă de posibile probleme, de multe ori cu multe alarme false | Constatări verificate, fiecare cu dovezi și cu un nivel de încredere: dovedită, confirmată, posibilă sau neafectat |
| Ordinea remedierilor | După scorul generic al vulnerabilității | Un plan cu priorități stabilite după risc și cu efortul necesar pentru fiecare remediere |
| Ce nu a fost verificat | De obicei nu apare nicăieri | Apare separat, ca neverificat, nu ca „în regulă” |
| Pentru cine | Echipa tehnică | Conducerea primește un rezumat explicat simplu, echipa IT primește detaliile |
Când are sens un audit
Un audit de securitate al site-ului are sens mai ales când:
- site-ul păstrează date ale clienților, comenzi, plăți sau conturi de utilizator;
- la lista de mai sus ai răspuns de mai multe ori „nu știu”;
- site-ul l-a făcut cineva cu care nu mai lucrezi;
- un client mare, un partener sau o cerință legală îți cere să dovedești că te ocupi de securitate.
Pentru o firmă mică, cu un site și email, auditul pornește de la 1.000 € fără TVA și durează cam o săptămână de la semnarea acordului până la raport. Înainte să începem primești o ofertă fixă, iar la final un raport semnat și datat, o discuție în care ți-l prezentăm și o retestare a constatărilor în 30 de zile. Remedierile le face echipa ta sau furnizorul IT.
Auditul nu garantează că site-ul nu va fi atacat. Arată ce era expus la data testării și ce trebuie reparat mai întâi. Dacă vrei ca verificarea să se repete, monitorizarea lunară reia scanarea în fiecare lună și te anunță când apare ceva nou.
Ce faci după verificare
- Trimite lista cu răspunsurile „nu” și „nu știu” furnizorului IT sau firmei care administrează site-ul.
- Rezolvă întâi ce se face repede: actualizări, ștergerea conturilor vechi, pornirea verificării în doi pași.
- Programează un test de restaurare a copiei de siguranță.
- Reia lista după fiecare schimbare importantă a site-ului sau a furnizorului.
Dacă bănuiești că site-ul a fost deja spart, citește ghidul despre ce faci când site-ul WordPress este infectat.
Ultima actualizare: 22 noiembrie 2026.